„Cum te simți?” – este o întrebare care ajută pe oricine, în orice context. Dar când ești pacient, iar întrebarea vine de la medic, senzația este extraordinară. Te simți protejat, văzut, auzit. Simți că exiști și contezi.
Iar senzația aceasta este neprețuită oricum, dar mai ales în relația cu medicul în care ți-ai pus speranțele şi căruia i-ai încredințat, la propriu, viața ta (no pressure or anything… 😄)
Am primit întrebarea asta de la dr. Ştefania Toma de zeci de ori în ultimele luni, de când am reînceput chimioterapia.
Dimineața, la 7-8, înainte de gardă, seara, după ce reușea să se liniștească, în toate zilele în care știa că mi-e rău. Sau când, deși plecăm bine de la spital, se aștepta să-mi fie rău de la tratament.
Astăzi, la 08:00, i-am trimis, ca de obicei, rezultatele analizelor pre-chimioterapie, pentru că eu le văd primul în aplicația celor de la Regina Maria. La 08:05 mi-a trimis poza de mai jos, din care m-am prins că le printase deja și le analizase înainte să i le trimit eu 🙂
Am tot citit despre experiențe negative și am și trăit suficient de multe, cât să pot aprecia la adevărata lui/ei valoare un medic nu doar competent profesional, ci și empatic și uman, și sunt extrem de recunoscător că am cunoscut-o și că îi sunt pacient.
Sper din suflet să nu aveți vreodată nevoie de oncolog dar, dacă va fi totuși cazul, o găsiți, ca și pe mine 🙂, la Ponderas Academic Hospital.
(Nu, nu este o reclamă plătită, ci doar un mesaj public de mulțumire și recunoștință pentru doamna doctor, și o recomandare pentru pacienții care au nevoie de un astfel de medic)
