De opt luni, de când am reînceput chimioterapia, nu cred că am avut două săptămâni la fel. Uneori e bine, alteori e rău. Dar cel mai rău lucru, care mă afectează și psihic, este lipsa de predictibilitate.
La un an și jumătate de la prima operație din Germania, cancerul a recidivat și a urmat a doua operație, tot la spitalul universitar din Mannheim.
Patru ani și jumătate de luptă continuă, două serii de câte 6 luni de chimioterapie, 3 operații și multe efecte secundare de la tratament.
…și când zic „om” mă refer la absolut oricine, indiferent că este sportiv de performanță, antrepenor de succes, un super-soț sau super-mamă, și lista poate continua, mai ales cu ultimul exemplu, pe care o să îl dau mai jos.
„Cum te simți?” – este o întrebare care ajută pe oricine, în orice context. Dar când ești pacient, iar întrebarea vine de la medic, senzația este extraordinară. Te simți protejat, văzut, auzit. Simți că exiști și contezi.
Bună, Andi! Ma gândesc de ceva timp să îți scriu, însă astăzi m-am hotărât să o fac. Nu ne cunoaștem, însă așa cum se întâmplă în viață, povestea ta a avut un ecou în mine. Sunt Diana, am 36 de ani.
